acasa
articole
articol - Lansarea celui de al patrulea număr al revistei "Siamanto"

Lansarea celui de al patrulea număr al revistei "Siamanto"

21 aprilie 2015

Am plăcerea de a vă semnala apariţia celui de al patrulea număr al revistei "Siamanto", rodul colaborării unui colectiv de profesori şi elevi strânşi în jurul Uniunii Armenilor din România- filiala Iaşi. Revista se adresează cititorilor ce doresc să cunoască viața si activitatea membrilor Uniunii Armenilor din România, revista cuprinzând variate domenii: istorie, medicină, psihologie, cultură și artă a aduce în atenția dumneavoastră faptul că acest număr al revistei Siamanto este dedicat întrutotul zilei de 24 aprilie, zi de Comemorare a Genocidului Armean. Astăzi, 21 aprilie 2015, este o zi emblematică pentru comunitatea armeană din Iași întrucat se comasează trei evenimente într-unul singur. Anul acesta în cadrul festivalului de literatură de la Berlin se va organiza o Zi Mondială a Lecturii, cu scopul omagierii victimelor genocidului. De asemenea, pe lângă tradiționala conferință cu scop comemorativ organizată an de an de comunitatea locală, anul acesta colectivul de redacție al revistei Siamanto și-a unit forțele în vederea publicării numărului 4.

Revista este constituită din patru rubrici. Prima rubrică, prezintă reconstituirea unei pagini de istorie a poporului armean. A doua rubrică subliniază procesul comemorativ realizat de armenii de pretutindeni. A treia parte subliniază memoriile unor personalități controversate ale vremurilor. Ultima rubrică, evidențiând transpunerea genocidului armean în literatură, pictură, sculptură, arhitectură și cinematografie.

Prima rubrică debutează cu o scurtă prezentare a istoriei națiunii armene. Patria în care s-a format și a progresat națiunea armeană, suferințele îndurate de aceasta de-a lungul secolelor reprezintă frânturile istorice desprinse de prof. dr. Dumitru Zaharia în cadrul articolului său. Perioada pregenocidară este întărita de informațiile cuprinse în articolul domnului prof. Andi Daschievici, Incursiune în istoria națiunii armene. Cauzele producerii și desfășurării armenocidului, respectiv Drumul sinuos al deportării parcurs de armeni sunt două teme importante abordate de domnul prof. Andi Daschievici. Articolul maestrului Sergiu Selian, autor al cărții comemorative Istoria unui genocid îndelung ignorat, atrage atenția în cadrul lucrării sale despre Revendicările armenilor ca națiune supusă unui genocid. Adina Madălina Dănilă evidențiază în articolul Genocidul armean sub incidență terminologică diferențierea utilizării termenilor de genocid, holocaust, armenocid și etnocid. Elena Magdalena Chirilă, în articolul Armenocidul în istoria umanității accentuează importanța conștientizării faptului istoric, promovând toleranța etnică. Previziunile marelui istoric Nicolae Iorga cu referire la genocidul armean sunt minuțios evidențiate în articolul Patriciei Băndalau ce–l surprinde pe Iorga în ipostaza de clarvăzător al genocidului. Luând în considerare că poporul armean a adoptat în anul 301 creștinismul ca religie oficială, doamna prof. dr. Lucia Cîmpeanu a evidențiat în articolul Credința - calea de salvare a armenilor importanța menținerii religiei. Repercusiunile armenocidului s-au manifestat în plan cultural, lucru demonstrat de doamna prof. Corina Gheorghiu în articolul Incursiune în cultura armeană.Luciana Oana Condur evidențiază în articolul Boli subsumate genocidului armean manifestarea maladiilor cauzate de armenocid. Proiectarea armenocidului în plan psihologic este minuțios realizată de Adina Mădălina Dănilă. Întrepătrunderea istoriei și statisticii este evidențiată în articolul Genocidul armean sub incidența statisticii, lucrare realizată în colaborare cu Adina Mădălina Dănilă. Acest articol vizează analiza statistică descriptivă a populației din perioada pregenocidară și postgenocidară. Obiectivul principal al realizării articolului de față a fost evidențierea scăderii demografice a populației de origine armeană în perioada postgenocidară, fapt generat de producerea armenocidului. Genocidul armean ca reflectare a realității cotidiene reprezintă un îndemn al domnului Dr. Zare Nazaryan. Impedimentele parcurse de armeni și evrei de-a lungul timpului sunt prezentate de domnul Dr. Iulian Warter. Viziunea asupra Coexistenței armenilor și evreilor în diaspora este reflectată în articolul domnului Dr. Liviu Warter.We cannot forget reprezintă îndemnul doamnei prof. Marine Hovsepyan și al fiicei sale Tatev Derzyan. Armenian genocide – a dark historical page reprezintă o succintă prezentare a faptului istoric, transpusă în plan concret în articolul lui Mariam Balayan.Hrach Kocharyan își transpune propria viziune despre armenocid în articolul The Armenian Genocide – a faithfully reflection of the historical past.

A doua rubrică debutează cu articolul Iulianei Bolohan, Comemorarea genocidului armean în diaspora. Apropierea comunităților hispanoamericane de armeni este demonstrată de Franz Edwin Julca Ravichagua în articolul Comemorarea genocidului armean în țările din Hispanoamerica. Simona Andreea Leancă în articolul Comemorarea genocidului armean în Patria-mamă, prezintă formele comemorative manifestate de statul armean cu privire la armenocid. Comemorarea genocidului armean în România, articol realizat de Claudia Sofir sugerează evenimentele culturale comemorative organizate de comunitatea armeană din România. Comemorarea genocidului armean la Bacău, ca formă de manifestare comemorativă este transpusă în articolul realizat de Diana Agop și Armand Agop. Dana Vlad subliniază în articolul Comemorarea genocidului armean în cadrul comunității armene din Iași evenimentele comemorative organizate pe scena culturală a orașului Iași.

Cea de-a treia rubrică debutează cu articolul Intoleranța etnică sub cupola imperialismului otoman, lucrare în care Dana Vlad pune în lumină mărturiile ambasadorului Morgenthau vis-à-vis de genocidul armean.Daria Tănăsucă în articolul Mozaic cultural desprins din mărturiile lui Boghos din Siria pune în prim plan povestirile tragice din perioada pregenocidară. Tragedia de a fi armean pe teritoriul natal: 1915-1923 reprezintă istoria propriei familiei traspusă de doamnda Azaduhi Varduca-Horenian în cadrul articolului.

Ultima rubrică evidențiază transpunerea genocidului armean în literatură, pictură, sculptură, arhitectură și cinematografie. Siamanto sub cupola rezistenței, articol realizat de doamnda prof. Loreta Mahalu, sugerează reflectarea actului genocidar în literatura universală. Patricia Băndălău pune în valoare opera scriitorului Varujan Vosganian, în lucrarea Cartea Șoaptelor un strigăt prin negura istoriei umanității. Daria Bejinariu realizează o recenzie a cărtii Istoria unui genocid îndelung ignorat în articolul Armenocidul din perspectiva lui Sergiu Selian. Transpunerea etnocidului în arta post-genocidară este minuțios realizată de Elena Magdalena Chirilă. Patricia Băndălău pune în valoare operele de artă din perioada post-genocidară în articolul Armenocidul din perspectiva plasticianului Jansem . Adina Arnăutu în articolul Refugiul unui artist controversat pune în valoare operele de artă ale pictorului Arshile Gorky. Elena Magdalena Chirilă aduce în prim plan picturile horeniene în articolul Amprenta armenocidului în epoca contemporană. Adina Arnăutu accentueaza conrastul cromatic al operelor dzaietiene in articolul Genocidul armean în negura secolului XXI.

Capodoperele efemere ale genocidului armean transpuse în artă sunt evidențiate de Maria Ardelean cu ajutorul tehnicii plastice în nisip. Arta în ansamblul ei cuprinde și Reflectarea armenocidului în sculptură, fapt demonstrat de domnul prof. Simon Petrosyan, prin existența hacikar-urilor. Transpunerea genocidului în arhitectură este reprezentată de impunătoarea construcție a Complexului Muzeal dedicat Genocidului Armean din Yerevan, articol realizat de Claudia Sofir. Cătălina Mihai pune accentul pe importanța artei cinematografice, realizând articolul Mayrig sub amprenta regizorală a lui Henri Verneuil. Simona Andreea Leancă în articolul Transpunerea regizorală a armenocidului în pelicula Ararat subliniază importanța faptului istoric prin menținerea toleranței etnice de-a lungul secolelor.
Mulțumirile se îndreaptă spre colectivul de redacție al Revistei Siamanto, colaboratorii, corespondenții din străinătate și alte localități. De asemenea adresăm mulțumiri comitetului director al Uniunii Armenilor din România – filiala Iași, d’sign4all, editura Ars Longa și Marian Ignea Photography.